Dacă pui într-o sală Orchestra Naţională Radio şi o chitară electronică (sau mai multe) te alegi cu o experinţă neobişnuită. Aseară, intr-o sală aproape plină, s-au adunat atât tineri adolescenţi cât şi oameni aranjaţi ca de operă pentru a savura acest experiment.

Chiar dacă începutul nu părea prea promiţător, până la urmă am avut parte de multe momente care să-ţi facă pielea de găină. Poate că uneori chitara a fost folosită în exces dar cu toate astea rezultatul a fost unul deosebit. Finalul, cu toată sala aplaudând în picioare, mă face să cred că nu am fost singurul căruia i-a plăcut. Aşa că aşteptăm ediţiile următoare.

CIudat sau nu, după experienţa de aseară mi s-a făcut mai degrabă poftă de operă decât de rock.