Nu este greu să îţi dai seama când îţi e frică să vorbeşti în faţa unui număr mai mare oameni. Dacă ai trecut deja printr-o experienţă de acest gen, cam şti ce ţi se întâmplă. Cu toate astea, cel mai important lucru este să conştientizezi aceste manifestări pentru că numai astfel le poţi controla. Cum este vorba acea: “Primul pas în rezolvarea unei probleme este să recunoşti că ai o problemă”.

Hai să ne uităm mai atent la cele mai întâlnite manifestări ale fricii de a vorbi în public:

  1. Creşterea pulsului – inima începe să bată cu putere şi simţi cum parcă încearcă să îţi iasă din piept. Acest lucru este declanşat înaintea discursului de faptul că te gândeşti la ce urmează să se întâmple şi/sau în timpul discursului când vezi marea de oameni în faţa ta şi le simţi privirile aţintite asuprea ta. Pulsul poate să mai scadă din intensitate în timpul discursului sau spre final.

  2. Înroşitul feţei – este o reacţie automată la unii oameni. Este aproape imposibil de controlat şi transmite un mesaj clar celor care te privesc. Înroşitul feţei este simţit ca o ardere a feţei şi are un efect psihologic mare deoarece îţi dai seama că oamenii cărora le vorbeşti văd că ai emoţii.

  3. Palidul feţei – este opusul înroşirii, dar nu este la fel de vizibil. Unii oameni nici nu observă când vorbitorul este palid.

  4. Tremuratul – este o manifestare cu un impact mare asupra unor oameni, în special când tremuratul se simte în voce. De asemenea tremuratul îi face pe unii oameni să stea într-un loc când vorbesc; au impresia că îşi pierd echilibrul dacă fac un pas. Acest lucru face anumite mişcări simple să pară foarte grele; cum ar fi ţinutul microfonului, cititul de pe foi, folosirea unei telecomenzi pentru videoproiector şi altele.

  5. Transpiratul ambundent – poate fi de asemenea întâlnit dar acesta poate fi generat de reflectoare, acolo unde sunt folosite. Transpiratul este de asemenea aproape imposibil de oprit. Efectul psihologic este mare în aceste situaţii pentru că vorbitorul nu se simte în largul lui iar publicul vede cu uşurinţă această manifestare.

  6. “Împietrirea” temporară – este foarte cunoscută şi este lucrul de care le este frică tuturor. Teama că ai putea uita tot şi să nu mai fi în stare să scoţi o vorbă. Nu este foarte des întâlnită şi de multe ori linişstea poate fi înlocuită de bâlbâiala sau lungi “Ăăăăăăă…”.

Mai sunt şi alte manifestări care pot apărea. Ce trebuie să faceţi voi este să vă gândiţi la cum vă manifestaţi în momentele când trebuie să vorbiţi în public. Scrieţi aceste lucruri pe hârtie şi imaginaţi-vă cât mai în detaliu acele momente şi manifestările pe care le trăiţi. Fiecare detaliu este important: cum vă chinuiţi să citiţi de pe o foaie, cum vă tremură vocea, cum vă creşte pulsul, şamd.